Nominalizat ego îs

Nu ştiu dacă mai sunteţi de nasul meu. Eu îs nominalizat (societate selectă). Dar hai treacă de la mine. Cu voi am început cu voi o să termin. Sper că termin va fi cât mai încolo. Şi când zic mai încolo, nu mă refer la luni (Doamne fereşte), nu mă refer la ani (să dea Domnul) ci la zeci de ani şi poate (SF-işti suntem), poate chiar la secole (aici o să-şi bage coada Spiritul Galactic).

Ultima întâmplare SF (sper că nu e ultima), a fost ediţia pilot (să fie după vrerea voastră, ediţia zero), a Taberei  SF&Fantasy ASPHAR, în pitorescul loc al Rădăşeniului (Fălticeni), organizată de inimoşii Ramona şi Călin Dănilă din Academia de Aventură Pământul Viu. Staţi cu ochii pe viitorul număr al revistei (fanzin) Gazeta SF, unde voi detalia întâmplările întâmplate. Ştiţi voi, nimic nu e întâmplător.

Ce se mai întâmplă pe la noi? Ei bine, sâmbătă (2 august, Anul Domnului 2014), Vindecătorul îşi va lansa ultima lui carte (să nu vă aşteptaţi să fie ultima din carieră). Unde? Veţi afla dacă vă străduiţi puţin. Când? Tot atuncea. Bineînţeles, va apărea în colecţia Clubul de Iniţiativă Literară (a editurii Cygnus – Suceava). Asta ca să nu credeţi că am fost nominalizat degeaba.

Şi uite aşa, cu ajutorul lui Sagy (el mă împinge, eu mă opintesc), am mai scris ceva pe blog.

Călător prin totdeauna (Zburătăcind prin Multivers)

Ediţie aproape finală, revăzută, tunsă şi adăugită de

Mircea Nanu-Muntean

Îmi amintesc de parcă ar fi fost ieri.

La început n-a fost nimic.

Păi, dacă n-a fost nimic, înseamnă că a fost ceva. Aveţi perfectă dreptate. Dublă negaţie – pour les connaisseurs.

Na c-am sclintit-o chiar de la început.

Să reluăm dară.

La început a fost nimic. Şi nimicul era nimic şi gol.

Să rămână între noi. Cu criza de atunci, nici nu avea cum să fie altfel. Atenţie. Pesimiştii ar putea să deducă de aici că, la început a fost criza. Realiştii ar putea să spună, la rândul lor, că atunci a început criza. Judecaţi şi dumneavostră, prea cinstite feţe.

Sau, iniţial a fost CERN*? Şi ăsta nu este chiar aşa de gol.

Oricum, primordial a fost El. El cu E mare. „Cel făr’ de-nceput, cum au zis proorocii” ( nu vă buricaţi, merge şi cu un singur o). El este veşnic. El este veşnicia. El Demiurgul* lui Platon*.Unii îi spun Particula Primordială*.

Şi El a făcut un mare buuum. Adică baaang. Adică Big Bang*. A nu se confunda cu Big Ben*, că ăsta cântă la o trupă din capitala Perfidului Albion*. Continuă lectura

CĂLĂTOR PRIN TOTDEAUNA – La început a fost nimic

Închisoarea (Florentina Onofrei), Gazeta SF, nr. 19/iulie 2012

Îmi amintesc de parcă ar fi fost ieri.

La început n-a fost nimic.

Păi dacă n-a fost nimic, înseamnă că a fost ceva. Aveţi perfectă dreptate. Dublă negaţie – pour les connaisseurs.

Na c-am sclintit-o chiar de la început.

Să reluăm dară.

La început a fost nimic. Şi nimicul era nimic şi gol.

Să rămână între noi. Cu criza de atunci, nici nu avea cum să fie altfel. Atenţie. Pesimiştii ar putea să deducă de aici că, la început a fost criza. Realiştii ar putea să spună, la rândul lor, că atunci a început criza. Judecaţi şi dumneavostră, prea cinstite feţe.

Sau, iniţial a fost CERN*? Şi ăsta nu este chiar aşa de gol. Continuă lectura